Expunerea corpului uman la radiaţia electromagnetică neionizantă a fost studiată de oamenii de ştiinţă (fizicieni, medici) la nivel teoretic şi empiric, fiind finalizate şi o parte din studiile pe subiecţi umani. O parte din studii sunt īncă īn derulare, rezultatele acetora fiind condiţionate de observaţia pe termen lung şi foarte lung.
La nivel teoretic, s-au stabilit legaturi cauzale īntre expunerea la radiaţii şi procese intra- şi inter-celulare la nivelul ţesuturilor umane, care pot modifica morfologia şi fiziologia normală a acestora şi implicit a organelor aferente.             

  

Efectele cāmpurilor de frecvenţe radio asupra ţesuturilor umane pot fi atāt de natură termică, dar şi non-termica. Efectele termice pot apărea datorită conductibilităţii electrice a majorităţii ţesuturilor biologice. Cāmpurile electrice induse īn organism generează curenţi electrici ai căror energie, prin disipare, determină creşterea temperaturii locale. Deoarece multe reacţii biochimice sunt puternic dependente de temperatură, este plauzibil ca modificarea acesteia să aibă efecte biologice.

Efectele non-termice pot apărea ca urmare a mai multor interacţii dintre cāmpul electric şi diferite componente ale ţesuturilor biologice, de exemplu modificari īn conformaţia proteinelor sau a legării unor mediatori de receptori celulari (de exemplu, Ca2+), procese care, la rāndul lor, declanşează alte evenimente intra- şi inter-celulare.
S-au desfăşurat studii celulare (in vitro) pentru depistarea mecanismelor de interacţie; spre deosebire de studiile in vivo pe animale sau studiile epidemiologice, acestea se realizează in conditii controlate, rezultatele se obţin īn timp scurt şi permit elaborarea unor modele matematice de studiu. Totusi, studierea numai a celulelor sau a sistemelor izolate nu permite surprinderea tuturor interacţiilor care au loc īn intreg organismul. Īn prezent, nu sunt finalizate studiile in vivo şi nu există date concludente pentru validarea ipotezei oncogenice (direct sau prin promovarea altor agenţi carcinogeni) şi nici a ipotezei genotoxicităţii. Studiile in vivo au urmărit ipoteza conform căreia expunerea la cāmpuri mici poate să determine, īn absenţa īncălzirii ţesuturilor, creşterea riscului de apariţie a cancerului, afectarea capacităţii de reproducere sau a activităţii cerebrale. Īntr-un studiu (Mashevich et al, 2003) s-a raportat apariţia unei aberaţii cromozomiale, iar īn altul (Zhang et al, 2002) s-a observat inducerea de leziuni ADN prin sinergie cu un agent genotoxic. Un studiu (Sykes et al, 2001) a raportat o reducere semnificativă a frecvenţei de recombinare intracromozomiale dupa expunerea la radiaţie de tip GSM, dar rezultatele variază şi semnificaţia biologică a acestui efect este neclară.
Un studiu relevant este cel al lui Utteridge et al (2000), al cărui rezultat nu se coroborează īnsă cu un studiu similar al lui Repacholi (1997), care a stabilit că expunerea la radiaţie GSM a cauzat creşterea incidenţei limfomului īntr-un eşantion de şoareci predispusi la inducerea limfomului.

Fertilitatea masculină este sensibilă la creşterea temperaturii, iar studiile pe animale au confirmat o sensibilitate similară īn cazul expunerii la radiaţii de radiofrecvenţă.
Īn cazul unei expuneri intense, este posibil ca activitatea colinergică la nivelul creierului să fie influenţată (Lai et al, 2000). Aceste modificări pot determina efecte asupra īnvăţării spaţiale şi memoriei, dar astfel de rezultate trebuie confirmate de studii in vivo.

Īn privinţa studiilor epidemiologice, se pot spune următoarele:
3 din 5 studii publicate au sugerat scăderea cantităţii de spermă la muncitorii expuşi la cāmpuri de radiofrecvenţă, dar toate aceste studii au implicat un numar mic de subiecţi (Hjollund si Bonde, 1997; Weyandt et al, 1996; Lancranjan et al, 1975).
Studii făcute īn Europa de Est şi Scandinavia au relevat o creştere marcantă īn prevalenţa simptomelor neurastenice (oboseală, tulburări de somn, ameţeli, dureri de cap, etc.) la oamenii expuşi la cāmpuri de radiofrecvenţă.

Radiaţiile de frecvenţă joasă pot induce efecte termice, dat şi non-termice, la suprafaţa corpului expus, prin īncărcare electrică.
A fost stabilită cu certitudine reacţia ţesuturilor nervoase şi musculare excitabile la stimuli electrici, inclusiv la cei induşi de cāmpuri electromagnetice de frecvenţă joasă. A fost stabilit un nivel de minim 4-6 V/m, la 20 Hz. Dovezile efectelor neurale asupra activităţii electrice a creierului, conştiinţă, somn sau dispoziţie.

Organismul internaţional acreditat a se ocupa cu protecţia la expunerea de radiaţii electromagnetice, centralizānd studiile de specialitate şi elaborānd norme de protecţie, este ICNIRP (International Commission on Non-Ionizing Radiation Protection). ICNIRP stabileşte şi intervalele admise pentru intensitatea cāmpului electromagnetic, pentru diferitele tipuri de expunere şi benzi de frecvenţă.

 

Click aici pentru detalii privind metodele de protecţie faţă de radiaţiile electromagnetice.

 

Concluzii
Efectele nocive ale radiaţiei electromagnetice asupra corpului uman au fost stabilite teoretic, iar o parte din acestea au fost confirmate de studiile de laborator şi cele in vivo. Īn general, ele sunt produse ca urmare a interacţiei dintre curenţii induşi de cāmpul electromagnetic extern cu ţesuturile umane. Īntrucāt īn astfel de cazuri studiile pe subiecţi umani sunt foarte dificil de realizat, atāt datorită voluntariatului redus, cāt şi pentru faptul că obţinerea unor rezultate la expunerea pe termen lung şi foarte lung pot īntārzia rezultatele cu zeci de ani, trebuie să fim foarte circumspecţi atunci cānd etichetăm un studiu teoretic drept neconcludent, deoarece studiul nu poate fi confirmat īn totalitate decāt īn urma unui studiu de laborator in vivo. De asemenea, trebuie să fim circumspecţi inclusiv īn ceea ce priveşte intervalele de intensitate admise de către ICNIRP, care sunt rezultatul unor evaluari multicriteriale aproximative, īn baza aceloraşi studii mai mult sau mai puţin finalizate sau confirmate. Astfel, trebuie acţionat pentru reducerea riscului de a ne afla deja sub efectul nociv, īn absenţa informaţiei complete.

 

 

Cumpără un aparat | Īnchiriază un aparat

 

 

Click aici pentru mai multe detalii privind sursele de radiaţii electromagnetice neionizante ale mediului īn care trăim.
Click aici pentru mai multe detalii privind măsurarea corectă a cāmpului electromagnetic.

 

index »